fulgere

fulgere
index radiate

Burton's Legal Thesaurus. . 2006

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • fulgere — fùl·ge·re v.intr. LE risplendere, brillare: il sol... dietro a l colle | si nascondea fulgendo (D Annunzio) {{line}} {{/line}} DATA: av. 1321. ETIMO: dal lat. fŭlgĕre, var. di fulgēre. NOTA GRAMMATICALE: presenta eccezioni nel pass.rem. fulsi,… …   Dizionario italiano

  • fulgere — {{hw}}{{fulgere}}{{/hw}}v. intr.  (pres. io fulgo , tu fulgi ; pass. rem. io fulsi , tu fulgesti ; difett. del part. pass.  e dei tempi comp. ) (lett.) Rifulgere, risplendere …   Enciclopedia di italiano

  • fulgere — v. intr. (lett.) rifulgere, splendere, risplendere, brillare, rilucere, dardeggiare, sfavillare CONTR. oscurarsi, offuscarsi, ottenebrarsi …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • fulger — FÚLGER, fulgere, s.n. 1. Fenomen atmosferic care constă într o descărcare electrică luminoasă produsă între doi nori sau în interiorul unui nor. ♢ Şedinţă (sau miting) fulger = şedinţă (sau miting) care se convoacă pe loc cu ocazia unui eveniment …   Dicționar Român

  • fulgurant — FULGURÁNT, Ă, fulguranţi, te, adj. Înconjurat de fulgere. ♦ (Adesea fig.) Care împrăştie o lumină vie şi de scurtă durată. – Din fr. fulgurant, lat. fulgurans, ntis. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  fulguránt adj. m., pl.… …   Dicționar Român

  • circonfulgere — cir·con·fùl·ge·re v.tr. LE illuminare tutt intorno: così mi circonfulse luce viva (Dante) {{line}} {{/line}} DATA: av. 1321. ETIMO: dal lat. circumfŭlgēre, con cambio di coniug., v. anche fulgere. NOTA GRAMMATICALE: per la coniugazione vd.… …   Dizionario italiano

  • astrafobie — astrafobíe s. f., g. d. art. astrafobíei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ASTRAFOBÍE s.f. Teamă patologică faţă de fulgere. [gen. iei. / < fr. astraphobie, cf. gr. astrape – fulger, phobos – teamă] …   Dicționar Român

  • fulgera — FULGERÁ, fúlger, vb. I. 1. intranz. (La pers. 3) A se produce fulgere în atmosferă. ♢ expr. A tuna şi a fulgera = (despre oameni; şi la pers. 1) a face scandal; a trânti şi a bufni. 2. intranz. fig. A scânteia, a luci, a sclipi (ca un fulger). ♦… …   Dicționar Român

  • scăpăra — SCĂPĂRÁ, scápăr, vb. I. intranz. 1. A produce scântei prin lovirea cremenei (cremene) cu amnarul; p. gener. (despre pietre sau corpuri dure) a scoate scântei prin ciocnire. ♢ expr. Cât ai scăpăra din amnar = extrem de repede. A i scăpăra (cuiva)… …   Dicționar Român

  • rifulgere — /ri fuldʒere/ v. intr. [dal lat. refulgēre, der. di fulgēre splendere , col pref. re  ] (coniug. come fulgere ; poco com. il part. pass. rifulso e i tempi comp., con l aus. essere o avere ), lett. 1. [mandare una luce intensa: le stelle… …   Enciclopedia Italiana

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”