repugnare

repugnare
index conflict, object

Burton's Legal Thesaurus. . 2006

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • repugnare — e der.: v. ripugnare e der …   Enciclopedia Italiana

  • repugnare — re·pu·gnà·re v.intr. LE var. → ripugnare …   Dizionario italiano

  • inter se repugnare — index contradict Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 …   Law dictionary

  • répugner — [ repyɲe ] v. tr. <conjug. : 1> • 1213 « résister à »; lat. repugnare « lutter contre, être en contradiction avec » I ♦ V. tr. ind. RÉPUGNER À. 1 ♦ Éprouver de la répugnance pour (qqch.), être dégoûté par la perspective de. «… …   Encyclopédie Universelle

  • repugna — REPUGNÁ, pers. 3 repugnă, vb. I. intranz. (livr.) A i produce cuiva silă sau dezgust, a i provoca cuiva oroare, a i displăcea profund. – Din fr. répugner, lat. repugnare. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A repugna ≠ a atrage… …   Dicționar Român

  • repugnar — (Del lat. repugnare, luchar contra algo.) ► verbo intransitivo 1 Causar una cosa repugnancia o asco a una persona: ■ me repugna el olor del pescado podrido. SINÓNIMO asquear desagradar ► verbo transitivo 2 Tener repugnancia o aversión a una cosa …   Enciclopedia Universal

  • repugnar — Se conjuga como: amar Infinitivo: Gerundio: Participio: repugnar repugnando repugnado     Indicativo   presente imperfecto pretérito futuro condicional me, te, le, os, o les me, te, le, nos, os, o les me, te, le, nos, os, o les te, le, nos, os, o …   Wordreference Spanish Conjugations Dictionary

  • ripugnare — ri·pu·gnà·re v.intr. (avere) 1. CO suscitare profondo disgusto, ribrezzo o anche forte avversione: la vista del sangue mi ripugna, un odore che ripugna, questi pettegolezzi mi ripugnano Sinonimi: disgustare, rivoltare, schifare, stomacare. 2a. LE …   Dizionario italiano

  • ripugnare — (non com. repugnare) v. intr. [dal lat. repugnare, der. di pugnare combattere , col pref. re  ] (io ripugno,... noi ripugniamo, voi ripugnate, e nel cong. ripugniamo, ripugniate ; aus. avere ) (con la prep. a ). 1. (lett.) a. [porre in atto una… …   Enciclopedia Italiana

  • Repugn — Re*pugn (r? p?n ), v. t. [F. r[ e]pugner, L. repugnare, repugnatum; pref. re + pugnare to fight. See {Pugnacious}.] To fight against; to oppose; to resist. [R.] [1913 Webster] Stubbornly he did repugn the truth. Shak. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”